Marea Unire din 1918 un ideal multimilenar

9
4751

O compunere despre cel mai important eveniment istoric al României, Marea Unire din 1918. Compunerea este o privire istorică, de-a lungul timpului, asupra idealului de unire al locuitorilor spațiului geografic românesc, care a culminat cu marea înfăptuire din 1918.

1 Decembrie 1918 cea mai importantă sărbătoare a românilor
1 Decembrie 1918 cea mai importantă sărbătoare a românilor

Marea Unire, aniversată în ziua de 1 decembrie 1918, este cea mai importantă sărbătoare a românilor de pretutindeni. În această zi, prin efortul oamenilor de rând, a politicienilor, precum și a unei conjuncturi internaționale favorabile, Transilvania s-a unit cu patria mamă, România. Astfel, pentru prima dată în istoria românilor provinciile istorice – Transilvania, Muntenia, Moldova, Banat, Crișana, Bucovina, Basarabia – duceau la îndeplinirea visul atâtor înaintași ai spațiului românesc, exprimat metaforic prin: „Unirea în cuget și simțire”.

Unirea provinciilor românești sub un singur steag, un singur nume și un singur conducător a fost rezultatul unui proces de lungă durată. În spațiul românesc, delimitat aproximativ de granițele actuale ale României, populația băștinașă a încercat de-a lungul timpul să se unească într-o singură organizare statală. Cea mai veche tendință de unire, cunoscută de istoria locuitorilor spațiului carpato-danubiano-pontic, a avut loc în urmă cu mai bine de 2000 de ani. Sub conducerea lui Burebista, liderul geto-dacilor, vechea populația locuitoare a acestui spațiu, are loc formarea primului stat care se întindea pe toată suprafață României de astăzi. Unirea din timpul regelui geto-dac a constituit o moștenire simbolică la care se vor raporta și la care vor visa mai toți liderii care s-au perindat la conducerea diferitelor provincii românești.

La peste 1500 de ani distanță față de înfăptuirea regelui Burebista, are loc punerea în practică a visului unui Regat Dacic. Prin strălucite campanii militare și eforturi diplomatice, Mihai Viteazu reușește în 1600 să fie domn al țării Românești, al Ardealului și Moldovei. Deși unirea provinciilor din spațiul românesc a fost de scurtă durată, reușita domnului Mihai Viteazu a fost o faptă care a menținut viu idealul locuitorilor autohtoni ai acestui spațiu, încă de la Burebista și anume formarea unui stat unic sub un singur conducător. Redescoperite în 1848, personalitatea lui Mihai Viteazul și unirea înfăptuită de el a fost un factor care a făcut posibilă transformarea conștiinței de neam în conștiință de țară. Mugurii Unirii care avea să fie înfăptuită câteva decenii mai târziu apar în timpul Revoluție din 1848 din țările Române. Acum, au loc întâlniri în țară și străinătate, în care discursurile oamenilor politici se axează pe apărarea drepturilor tuturor moldo-valahilor. Intelectualii și figurile reprezentative ale celor 3 mari provincii românești, printre care Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, se întâlnesc pe Câmpia de la Blaj, unde hotărăsc să lupte împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria.

Un alt punct important în evoluția țărilor române și avansarea spre idealul de unire, înfăptuit abia în 1918, este domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Prin dubla alegere ca domn al Moldovei și al țării Românești și prin reformele socio-politico-economice, provinciile românești pășesc pe drumul spre Marea Unire. Prin diverse metode politice și diplomatice, Cuza îi sprijină pe românii din afara Principatelor Unite, menținând prin aceste acțiuni conștiința apartenenței la un singur neam.

Anul 1877 aduce România în prim planul unei lupte dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman. În același an, în 21 mai, parlamentul României (România era formată din Moldova și țara Românească) declară independența absolută a României. Independența, sfințită prin luptele la care au participat armatele române, a fost recunoscută și consfințită în mai toate cancelariile străine. Astfel, drumul spre Marea Unire continua.

Primul război mondial aduce cu sine mai multe schimbările la nivelul politicii și a factorilor de putere în spațiul european. Datorită unui context intern și extern favorabil, la 9 aprilie 1918, Basarabia se declară unită cu România. Câteva luni mai târziu, în 28 noiembrie 1918, are loc unirea Bucovinei cu Regatul României. Unirea provinciilor românește cu Regatului României nu rămâne fără ecou nici în Transilvania. La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, are loc o Adunare națională a tuturor românilor din Transilvania și Ungaria. În cadrul plebiscitului care are loc la Alba Iulia, populația venită în număr foarte mare din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș își alege reprezentanții și formează Marele Consiliu Național Român. Consiliul numește un guvern provizoriu, Consiliul Dirigent al Transilvaniei, condus de Iuliu Maniu. Câteva zile mai târziu, consiliul trimite la București o delegație condusă de Miron Cristea, care înmânează regelui Ferdinand I declarația de la Alba Iulia. La 24 decembrie Ferdinand I promulgă decretul prin care este confirmată legislativ unirea Ardealului cu Regatul României.

Iată o scurtă trecere în revistă a principalelor evenimente unioniste, desfășurate pe mai bine de 2000 de ani, evenimente care confirmă faptul că Marea Unire este în fapt o dorință a locuitorilor spațiului românesc, care își are originea undeva departe în negura timpului. Deși ar putea părea că Marea Unire este un rezultat exclusiv al secolului XX, observarea atentă a evenimentelor din istoria spațiului cuprins între Carpați și Dunăre relevă încercări periodice de înfăptuire a unui mare regat românesc, mai mult sau mai puțin în granițele fostului Regat Dacic. Succesiunea evenimentelor și condițiile specifice fiecărei perioade menționate anterior nu au permis realizarea dezideratului de unire al celor care au locuit spațiul românesc decât la 1 decembrie 1918. Prin înfăptuirea unirii de la Alba Iulia, provinciile românești devin un tot unitar, Marea Românie Unită, un vis și un ideal împlinit al conștiinței și al sufletului românesc.

9 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here