Poezia Toamna de Octavian Goga

2
229

Poezia Toamna de Octavian Goga

Val de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina,
Tufelor de lămâiță
Li se uscă rădăcina.

Peste creștet de dumbravă
Norii suri își poartă plumbul.
Cu podoaba zdrențuită
Tremură pe câmp porumbul.

Și cum de la miazănoapte
Vine vântul fără milă,
De pe vârful șurii noastre
Smulge-n zbor câte-o șindrilă.

De vifornița păgână,
Se-îndoiesc nucii bătrânii,
Plânge-un pui de ciocârlie
Sus, pe cumpăna fântânii.

Îl ascult și simt sub gene
Cum o lacrimă-mi învie;
– Ni s-aseamănă povestea,
Pui golaș de ciocârlie.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here