Gospodina – Otilia Cazimir

0
329

Poezia Gospodina de Otilia Cazimir

Greu e când ești gospodină!
Uite, eu, cât sunt de mică,
Iute-s ca o rândunică,
Harnică-s ca o albină.

Cum mă scol, cobor în grabă
Colivia din perete,
Să dau boabe la sticlete,
Că-i un cântăreț de treabă.

Vreme multă nu-mi rămâne:
Pisicuța de cu noapte,
Miaună și-mi cere lapte, –
Iar Grivei, îmi cere pâine.

Învăț lecțiile toate,
La citit, la socoteală, –
Că doar n-o să plec la școală
Fără lecții învățate!

Cu păpușa-i alt bucluc!
Din șindrilă și din bețe,
Trebuie să-i fac pătuc
După sobă, să nu-nghețe.

Uf, ce mare-i bucuria
Când sunt gata toate-n pripă!
Nu stau locului o clipă…
Tare-i grea gospodăria!

Vezi și cealaltă poezie Gospodina (din capitolul „Pentru cei mai mititei”) de Otilia Cazimir

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here