Exerciții rezolvate pentru limba română din Manual Humanitas – clasa 5 – Textul literar.
TEXTUL LITERAR
OBSERVAREA TEXTULUI
1. Vocabular
Folosiți-vă cunoștințele!
– acu – acum
veștezită – veștejită
nour – nor
– a înșira – în- + șir
omenesc – om + esc
a dezlipi – dez- + a lipi
a pribegi – pribeag ???
jalnic – jale + -nic
înfiorare – în+ fior -are
– cocoare – cocori
lumei – lumii
zbor – zboară
Învățați jucându-vă!
– cârd = stol, grup; ambele cuvinte pot înlocui cârd: stolurile de cocoare, stol de corbi
– a părăsi – abandonat
a fugi – trecut
cer – înalturi
oaspete – prietenii
poveste – basm
– vesela – trista
cad – se ridică
vestejit – verde
Exprimați-vă părerea!
– rele = friguroase
ruginită = îngălbenită, uscată, de culoare ruginii
geruri = aducător de frig și iarnă
grozavii = marii, impunătorii nori
Oamenii ar trebui să nu facă faptele rele.
Șurubul care a stat în ploaie a ruginit.
Afară e un ger de crapă pietrele.
Am văzut un accident de circulație grozav care m-a marcat.
2. Sintaxă
părăsit-au a lor cuiburi – au părăsit cuiburile lor
frumoasele iluzii – iluzii frumoase
de crengi se dezlipesc – se dezlipesc de crengi
înșirându-se-n lung zbor – în lung zbor s-au înșirat
grozavii nori – nori grozavi
vesela verde câmpie – câmpia verde veselă
EXPLORAREA TEXTULUI (1)
1. Strofa. Versul
Folosiți-vă cunoștințele!
– poezia este scrisă în versuri, pe când proza nu
– poezia lui Alecsandri e în versuri, rânduri; textul din stânga este o caligramă în formă de lună
– 12 rânduri „Sfârșit de toamnă”; 12 rânduri caligrama ???
Observați!
– versurile sunt grupate în strofe
2. Rima
Observați!
– sunete identice versurile 1 și 2: rândunele și rele; 3 și 4: zbor și dor
Observați!
– câmpuri lexicale
păsări: cocostârci, rândunele, cocori, corbi
animale: câini, boi, cai
elemente ale naturii: câmpie, luncă, frunze, crengi, nori, soare, văzfuh, vânt, crivăț
culori: verde, ruginiu, negru
stări și sentimente: jalnic, veselă, tristă, iubit, înfiorat
-pământ: câmpie, luncă, frunze, crengi, vânt, crivăț
cer: nori, soare, văzduh
Observați!
câmpia cândva: verde, veselă
câmpia acum: tristă, veștejită
Exprimați-vă părerea!
– anotimpuri surprinse în imagini: primăvară și toamnă
– timpuri verbe; în prima strofă trecut în ultimele trei prezent; aspectele sesizate de autor în prima strofă s-au întâmplat în trecut; lucrurile despre care vorbește în ultimele trei strofe se petrec în prezentul în care scrie poetul, efectul este acela că tabloul descris pare viu, dă impresia că se întâmplă în fața ochilor noștri
– este sfârșitul toamnei, atât cerul cât și pământul așteaptă venirea iernii
Observați!
– lunca – bătută pare ruginită
frunzele – cad
câmpia – este tristă veștejită
cerul – înalt
norii – grozavi, negri
soarele – iubit s-ascunde
vântul – șuieră
– au părăsit, au fugit, se înșiră, au pribegit, rag, rânchează, latră
– al nostru jalnic dor
ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc
omul trist cade pe gânduri și s-apropie de foc
EXPLORAREA TEXTULUI (2)
Observați!
– termeni comparați: frunze – iluzii; balauri – nori
– elemente comune: frunzele zboară, se îndepărtează, precum iluziile; balaurii se ridică înspre cer și sunt negrii de supărare precum norii
– frunze, nori – plan terestru
iluzii, balauri – plan abstract
Exprimați-vă părerea!
– comparații obișnuite: dulce ca mierea; negru ca tăciunele; alb ca zăpada; tare ca piatra, iute ca săgeata
comparații îndrăznețe: luna ca o pleoapă pe cornee
comparații surprinzătoare: luna macabră ca un cioclu, luna ca o vatră de jăratec
Exprimați-vă părerea!
– strofa 1: Stoluri, stoluri de păsări au plecat spre alte zări.
strofa 2: Natura este tristă precum sufletul omului.
strofa 3: Dinspre cer vin primele semne că iarna se apropie.
strofa 4: Confirmarea că iarna e aproape vine și de la sol.
– „părăsit-au” „pribegit-au” – semnifică o plecare care anticipează vremea rea care va veni odată cu sfârșitul toamnei și începutul anotimpului iarna
– pribegirea păsărilor naște un jalnic dor în sufletul poetului – sentiment de tristețe; iluzii dintr-un suflet omenesc și omul trist cade pe gânduri – alte expresii care trădează tristețea din sufletul autorului
– versuri care surprind venirea iernii: ziua scade; iarna vine, vine pe crivăț călare! / Vântul șuier prin hornuri răspândind înfiorare. Al doilea vers îmi pare mai expresiv, pentru că se adresează auzului.
– partea de vorbire cea mai frecvent întâlnită: verb; creează un tablou dinamic, care anunță prefacerile odată cu sosirea iernii
– primele 3 versuri din strofa 4: precipitare ca urmare a sosirii iernii; versul 4 din strofa 4: resemnarea omului căruia nu-i rămâne decât să se refugieze lângă foc
– Frunzele-i cad, zbor în aer și de crengi se dezlipesc / Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc
– sentimentul predominant al poeziei tristețea; trei cuvinte care exprimă sentimentul: amărăciune, întristare, melancolie. Amărăciunea ca urmare a plecării păsărilor, întristarea că frunzele se desprind și zboară precum iluziile oamenilor, melancolia resimțită la gura sobei.
– imaginea care m-a impresionat cel mia mult este comparația dintre frunze și iluziile omului: Frunzele-i cad, zbor în aer și de crengi se dezlipesc / Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc
Folosiți-vă cunoștințele!
Sfârșit de toamnă de Vasile Alecsandri este o operă literară pentru că autorul îşi propune sa emoționeze cititorii, limbajul folosit este unul artistic, marcat de subiectivitate.