Compunere despre Prima zi de iarnă

35
363
O compunere despre primul fulg de nea, prima zăpadă căzută; cel mai potrivit titlu pentru o astfel de compunere este „Prima zi de iarnă”.

După o toamnă lungă şi călduroasă a sosit iarna. Am aşteptat-o foarte mult, iar acum este aici. Zilele sunt din ce în ce mai scurte, iar cerul tot mai posomorât. Temperaturile s-au înăsprit, iar soarele nu mai are putere să încălzească. Tot ce mai poate să facă este să lumineze câteva ore pe zi.

Azi-dimineaţă, stăteam la fereastră şi admiram cum cerul arunca stropi leneşi în stânga și-n dreapta. Stropii se izbeau de geam, iar apoi se prelingeau în şiroaie mari. Deodată, printre stropi apăru ceva alb. Era mai mare decât un strop de apă, dar pufos ca un ghemotoc de vată. Era un fulg de zăpadă. Ca să fiu mai exact, era primul fulg de nea din acestă iarnă. Apoi am văzut încă unul şi încă unul. În scurt timp, începură să cadă ca cernuţi tot mai mulţi. Era ca o ploaie gingaşă şi albă. Privirea mi se ridică spre cer, iar priveliştea ce mi se deschidea în faţa ochilor era încântătoare: atmosfera era cucerită de steluţe argintii. Bucuros şi însufleţit de jocul vesel al fulgilor albi, am continuat să privesc cum neaua se aşterne ca o plapumă. În doar câteva minute zăpada vopsise totul în alb. Copacii păreau daţi cu var, de la rădăcină până la crengile golaşe. Asfaltul negru al străzilor nu se mai zărea de sub stratul de omăt, iar acoperişurile caselor erau şi ele albe și strălucitoare. În câteva minute iarna reuşise să schimbe toată înfăţişarea oraşului.

Pe strada inundată de zăpada căzută din belşug a apărut prima săniuţă. Trasă de un copil vesel, săniuţa lăsa în spate urme adânci în zăpada proaspătă. Pe aceste urme, alţi copii înfofoliţi cu alte sănii și-au făcut apariţia şi se bucurau de prima zi de zăpadă.

35 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here