Exerciții rezolvate pentru limba română din Manual Humanitas – clasa 5 – Autor. Narator. Personaj.
AUTOR. NARATOR. PERSONAJ
REGIONALISMELE
Ce sunt regionalismele?
– (b) cuprinde arhaisme
– nu
Folosiți-vă cunoștințele!
– Moldova
– a se aburca – a se cățăra
a cotigi – a coti
hârșit – zgârcit
– barabule, curechi
– barabule – cartofi
curechi – varză
OBSERVAREA TEXTULUI
1. Vocabular
– vro – vreo
dinioarea – odinioară
tălhar – tâlhar
pasnic – pașnic
varatic – văcrati
băiet – băiat
pănă – până
împedeca – împiedica
întăi – întâi
ghiavol – diavol
naltă – înaltă
amu – cum
– pocăință – pocăi + -ință
humuleștean – Humulești + -ean
trebușoară – treabă + -ușoară
– trebușoară=ispravă
– jordie – vargă
cărpănos – zgârcit
pacoste – necaz
Exprimați-vă părerea!
– în ruptul capului – niciodată
zgârie-brânză – zgârcit
a-și lua ziua bună – a-și lua la revedere
a o lăsa moartă-n păpușoi – a face pe nevinovatu
a ți se duce buhul – a deveni foarte cunoscut
a-i veni peste mână – incomoda
– Mi-a venit peste mână să-l ajut, dar am făcut-o.
Și-a luat ziua bună de la noi și a ieșit pe ușă.
Prietenul meu este un zgârie-brânză când vine vorba de bani.
– Au tunat și i-au adunat. – atât de bine se potrivesc două persoane încât și tunetul îi unește (adună) într-o relație personală; e o altă formă de a spune cine se aseamănă se adună
Nu plătește bogatul, ci vinovatul. – Atunci când ceva e de plată plătește cel responsabil, adică vinovatul, și nu cel care are bani mulți, bogatul. Altfel spus atunci când greșești ești bun de plată chiar dacă nu ești bogat.
Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtușag. – Zicala are la bază credințe religioase creștine, în care D-zeu este văzut ca o entitate care intervine în viața oamenilor și îi ajută în funcție de faptele lor. Astfel, un om care se ocupă cu furatul nu este ajutat de D-zeu.
– situație căreia i se potrivește zicala: Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtușag.
În timpul lucrării de control, elevul reușise să arunce o privire pe lucrarea colegului de bancă. Luă fraza de-a gata și o lipise așa cum era, fără nicio modificare, pe caietul său. După care mai ochi una și apoi încă una și încă una… Până la finalul lucrării mai mult de jumătate din textul său era preluat de la colegul din stânga.
După două zile, profesoara veni cu lucrările corectate. Pe a lui trona, în partea de sus a paginii, un mare 4. Uimit, elevul citi explicația profesoarei de la finalul lucrării: „Ai copiat inclusiv greșelile de ortografie ale colegului de bancă!” Primul gând al elevului cu pricina fu zicala pe care o știa de la mama lui: Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtușag.
– „coboară jos” – pleonasm
– zvârr! – foșnetul bolovanului aruncat
zup! – sunetul făcut la contactul cu solul
2. Morfologie
Folosiți-vă cunoștințele!
– mătușii, femeii, s-o ispăși, o trece
3. Punctuația
Folosiți-vă cunoștințele!
– transmite sentimentele personajelor
– o pauză în șirul vorbirii
FIGURI DE STIL
1. Enumerați
Folosiți-vă cunoștințele!
– este exprimată o înșiruire de lucruri
– mărfuri duse la târg de humuleșteni: vite, cai, porci, oi, brânză, lână, oloiu, sare, făină de păpușoi; sumane mari, genunchere, sărdace; ițari, bernevici, cămeșoaie, lăicere, scorțuri înflorite; ștergare de burangic
Exprimați-vă părerea!
– din enumerație reiese că țăranii erau foarte harnici și producea multe mărfuri
– câmpuri lexicale ale mărfurilor duse de humuleșteni la târg
animale: vite, cai, porci, oi
produse din animale: brânză, lână
alimente: oloiu, sare, făină de păpușoi;
țesături: sumane mari, genunchere, sărdace; ițari, bernevici, cămeșoaie, lăicere,
scorțuri înflorite, ștergare de burangic
Folosiți-vă cunoștințele!
– enumerația scoate în evidență cât de multe persoane trebuia să evite ca urmare a acțiunilor negative pe care le-a făcut
2. Repetiția
Observați!
– patru propoziții („fuga” verb – a fugări)
– propozițiile se deosebesc prin persoana verbului
– pronumele își schimbă forma, funcția sintactică subiect
– accentuează acțiunea – fugărirea copilului
Folosiți-vă cunoștințele!
– dacă vede ea și vede; și ea… și ea
3. Alte figuri de stil
Folosiți-vă cunoștințele!
– comparații: [eu] ca un băiat de treabă; moș Vasile era un cărpănos, ca și mătușa Mărioara; multe mi s-au întâmplat în viață… ca la moară
– caracterizarea indirectă a personajelor
EXPLORAREA TEXTULUI
CE SE POVESTEȘTE
1. Acțiunea
Folosiți-vă cunoștințele!
– Amintiri din copilărie este narațiune pentru că textul prezintă o succesiunea de evenimente petrecută într-o ordine temporală, există și un povestitor și mai multe personaje.
– Ideile principale Amintiri din copilărie, La cireșe
Nică se decide să meargă la furat de cireșe la unchiul său, moș Vasile.
Pe motiv că ar vrea să-l ia pe vărul lui la scăldat, află de la mătușa lui că unchiul nu e acasă și nici vărul Ion.
După ce își ia rămas bun de la mătușa, se furișează în grădină și urcă în cireș.
Mătușa Mărioara apare lângă cireș și-i cere să coboare pentru a-l învăța minte să nu mai fure.
Nică o vede pe mătușa lui cum se urcă după el în copac și se decide să sară din copac. Aterizează pe câmpul cultivat cu cânepa din jurul copacului și o rupe la fugă cu mătușa pe urmele lui.
Nică reușește să scape sărind gardul grădinii și pleacă spre casă.
Seara, unchiul Vasile cu vornicul vin la părinții lui Nică pentru a le cere socoteală pentru distrugerea câmpului cu cânepă și pentru cireșele furate.
Pentru Nică, urmarea stricăciunilor este „o chelfăneala ” pe cinste din partea tatălui.
– povestirea pe scurt a întâmplării La cireșe de Ion Creangă.
Nică merge la furat de cireșe la unchii lui. Mătușa Mărioara îl surprinde în timp ce fura cireșe din grădină și-i cere să coboare din copac. Nică, speriat, sare din copac și fuge cu mătușa pe urmele lui. Reușește să scape sărind peste gard, dar nu înainte de a culca la pământ cânepe cultivată în grădină. Spre seară, după ce unchiul se plânge părinților de pagubele produse, Nică primește răsplata, o chelfăneală pe cinste.
– cuvintele care sugerează ritmul alert: mă dau iute, fuga iepurește, nu mă slăbea din fugă, iute mă răsucesc, mă azvârl
– cele două episoade sunt amuzante prin cuvintele folosite de mătușa Mărioara, precum și prin înverșunarea mătușii de a-l alerga pe copil
– povestire pe scurt o altă întâmplare hazlie din Amintiri din copilărie:
Povestire pe scurt La scăldat
Nică îi promite mamei că o va ajuta, dar în loc să stea acasă pleacă la scăldat. Mama îl găsește la baltă și pentru a-i da o lecție îi ia toate hainele când băiatul se bălăcea în apă. Când se vede gol pușcă, Nică o ia la fugă prin păpușoi, prin grădinile oamenilor, este lătrat de câini, dar într-un final ajunge acasă. După acest episod, Nică devine ascultător și harnic, pentru o perioadă, până când mama lui îl iartă.
2. Personajele
– Nică, tatăl lui Nică, fratele tatălui – moș Vasile, soția unchiului – mătușa Mărioara, vărul Ion, vornicu
– unele personaje sunt anonime: vornicu, tatăl (în acest fragment)
– în text cel mai des apare personajul Nică
3. Nică – personajul principal
Observați!
– Nică fiind un copil șiret a știut că năzbâtia cu mătușa Mărioara era suficient de gravă, astfel că nu trebuia să le ofere părinților și alte motive de ceartă.
Exprimați-vă părerea!
Nică este un personaj literar.
4. Mătușa Mărioara și moș Vasile
Exprimați-vă părerea!
– se supără și cu o jordie în mână vrea să-l învețe minte pe Nică
– „… mătușa Mărioara, c-o jordie în mână, la tulpina cireșului.
– Dar bine, ghiavole, aici ți-i scăldatul?… scoaboră-te jos, tâlharule, că te-oi învăța eu!”
– o persoană ursuză, care nu este obișnuită să interacționeze cu copiii
– Nică o descrie pe mătușa Mărioara comparând-o cu moș Vasile: „moș Vasile era un cărpănos ș-un puiu de zgârie-brânză, ca și mătușa Mărioara”
CUM SE POVESTEȘTE?
1. Timpul
Exprimați-vă părerea!
– „iaca” – indică momentul începerii acțiunii și etapele
– efectul de a implica cititorul în povestire
Observați!
– întâmplările sunt povestite la prezent
Exprimați-vă părerea!
– folosirea prezentului în narare are efectul de a crea senzația că acțiunea se desfășoară în fața noasțră
– întâmplările sunt povestite mult după momentul desfășurării lor
2. Spațiul
Observați!
– satul natal
– Nică se întoarce de fiecare dată acasă
3. Autorul și naratorul
Observați!
– se povestește la persoana I singular
– naratorul povestește
– autorul este o persoană adultă; personajul principal este copil
Exprimați-vă părerea!
– naratorul folosește persoana I pentru a sublinia că este și personaj și participă la acțiune; a fost participant la acțiune
– autorul Amintirilor din Copilărie este Ion Creangă
INTERPRETAREA TEXTULUI
1. Cui i se adresează naratorul?
Exprimați-vă părerea!
– se adresează cititorilor
– le mărturisește cititorilor
– le împărtășește cititorilor
2. Umorul
Exprimați-vă părerea!
– poznele stârnesc umorul datorită stilului amuzant în care sunt povestite
– în Amintiri din copilărie m-a amuzat felul de a vorbi al personajelor și expresiile folosite
3. Semnificația întâmplării povestite
Observați!
– Nică
– îl privesc cu ochi critici încât copilul se simte rușinat
Exprimați-vă părerea!
– că nu e bine să te ocupi cu furtișaguri
– Nică se simte rușinat; dar face haz de necaz
– situație asemănătoare cu situația lui Nică din Amintiri din copilărie
În fața blocului aveam un nuc mare. În fiecare toamnă, mă urcam în pom, împreună cu alți copii. Într-un an am rupt crengi și am făcut mare tărăboi, astfel că un vecin ne-a dat jos din pom și ne-a dus părinților. Aceștia ne-au pedepsit deoarece de mai multe ori ne spuseseră să nu ne mai urcăm în copacii din jurul blocului. În anul următorul copacul a fost tăiat, deoarece era prea bătrân, și astfel problemele noastre cu nucul a luat sfârșit.
– comentariu la afirmația lui George Călinescu: „În Amintiri din copilărie, Creangă povestește copilăria copilului universal”.
Creangă povestește viața pe care o are orice copil atunci când se află în primii ani de viață. Altfel spus, fiecare cititor care citește Amintirile lui Creangă se regăsește în întâmplările povestite, acesta fiind și unul din motivele pentru care aceste texte sunt atât de îndrăgite.