Manual Humanitas – clasa 5 – Organizarea textului scris

0
95

Exerciții rezolvate pentru limba română din Manual Humanitas – clasa 5 – Organizarea textului scris.

Teme - Limba română - Manual pentru clasa a v-a, Editura Humanitas
Limba română – Manual pentru clasa a v-a, Editura Humanitas

ORGANIZAREA TEXTULUI SCRIS (1)
1. Fișa biografică
Folosiți-vă cunoștințele!
– din prezentări am aflat detalii despre operele autorilor și informații despre importanța lor în istoria literaturii române
Exersați!
– Fișa biografică a scriitorului Vasile Alecsandri

ALECSANDRI Vasile

Scriitor român:  poet, dramaturg, folclorist
S-a născut în Bacău, județul Bacău, la 21 iulie 1821; s-a stins din viață în Mircești, județul Iași, la 22 august 1890.
VIAȚA

  • S-a născut la Bacău, dar copilăria și-a petrecut-o la Mircești
  • Șoala primară a urmat-o la Iași, unde i-a avut colegi pe Mihail Kogălniceanu și Matei Millo. Liceul l-a urmat la Paris, alături de alți boieri români.
  • Începe să scrie în anul 1838. În 1840 și-a început activitate de dramaturg, iar în 1843 pe cea poetică.
  • Volume de poezii: Pasteluri (1868); Poezii populare. Balade (1852), Poezii populare (1853), Doine și lăcrămioare (1853)
  • Volume de proză:  Istoria unui galben, Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența, Iașii în 1844, Un salon din Iași, Românii și poezia lor, O primblare la munți, Borsec, Balta-albă, Călătorie în Africa, Un episod din anul 1848.
  • Considerat un poet important în literatura română, dar și un important folclorist prin poeziile populare pe care le-a cules.

Exprimați-vă părerea!
– în fișă Dino trebuie să se refere la: informații generale, informații despre conținutul lucrării – (b) și (c), opinia personală
– Fișa de lectură pentru Vasile Alecsandri – Sfârșit de toamnă
Vasile Alecsandri (român,  21 iulie 1821 – 22 august 1890, un important poet și dramaturg român)

Poezia „Sfârșit de toamnă” este scrisă în localitatea Mircești, în anul 1867 și a fost publicată în volumul „Pasteluri” în anul 1868.

Ca tip, fragmentul de text este literar.

Poezia are patru strofe (catrene).

Versurile poeziei prezintă tabloul unui sfârșit de toamnă, în care natura așteaptă apropierea iernii geroase.

În cele patru strofe, autorul descrie plecarea păsărilor, natura, animalele și sentimentele oamenii în fața schimbărilor aduse de venirea iernii .

În aceasta poezie distingem mai multe planuri descrise: cel terestru, cel ceresc, cel extern și cel intern. Imaginile sunt descrise cu ajutorul unor imagini vizuale completate cu altele dinamice și auditive.

– Fișa de lectură pentru Mircea Eliade – Cele dintâi lecturi

Mircea Eliade (român,  13 martie 1907 – 22 aprilie 1986 – istoric al religiilor recunoscut pe plan internațional, scriitor, memorialist)

„Cele dintâi lecturi” face parte din volumul Memorii publicat în 1980. Titlul reprezintă un rezumat al relatărilor din acest text.

Ca tip, fragmentul de text este literar.

Exact cum arată și titlu fragmentului, fragmentul de text prezintă primele lecturi ale lui Mircea Eliade și care au fost împrejurările în care acestea au fost stabilite.

Autorul evocă întâmplări din vremea copilăriei. Faptele petrecute sunt povestite la persoana I, la timpul trecut, deoarece între momentul rememorării și cel în care s-au petrecut este o distanță de timp.

Întâmplarea propriu-zisă are loc în casa părintească, în fața bibliotecii, acolo unde tatăl autorului și profesorul elevului vorbesc despre ce lecturi ar trebui să citească elevul.

Întâmplarea este povestită  din perspectiva autorului și este o rememorare a unor trăiri din copilărie.

– variant (a) este mai potrivita pentru fișa care pezintă fragmentul din Mircea Eliade, iar varianta (b) pentru fișa care descrie poezia lui Alecsandri

ORGANIZAREA TEXTULUI SCRIS (2)

1. Notițele

Observați!

– Profesoara prezintă în propoziții subiectul.
– Alexandru notează schematic luând notiț.

Exprimați-vă părerea!

Alexandru nu a întocmit chiar corect notița. Ea trebuia să arate așa:

Soarele

– stea
– categorie mijlocie

EVALUARE

1. 4 versuri fiecare strofă – catren; boare – ponoare, viilor-păpădiilor, munte – mărunte, flamură – ramură
2. a furat de prin ponoare, salcâm privi spre munte – personoificare
comparație: mândru ca o flamură
3. Vântul a trecut peste natură, la început, ca o boare.
În drumul său vântul a împrăștiat puful păpădiilor.
Vântul suflă și zburlește frunzele de pe ramuri.
4. întâi, boare, deasupra, și-a, ponoare, s-au, pe-o
5. prin – cuvânt monosilabic
ramură – cuvânt plurisilabic
6. în-tâi – 2 consoane între 2 vocale
vi-i-tor – două vocale în hiat
7. ti-groai-că
8. CVC
9. fișa

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here