Manual Didactică și pedagogică – clasa 6 – Substantivul

Limba română Manual pentru clasa a VI-a Editura Didactică și pedagogică

Substantivul

Să ne aducem aminte din clasa a V-a

1. I b), II b), III a)

Substantivul este partea de vorbire flexibilă, care se declină și care exprimă nume de obiecte.

2.

asaltul – subst comun, neutru, singular, N, art cu art hot „l”, subiect
tunurile – subst comun, neutru, plural, N, art cu art hot „le”, subiect
pe scaune – subst comun, neutru, plural, Ac, precedat de prepoziția „pe”, complement de loc
de lemn – subst comun, neutru, singular, Ac, precedat de prepoziția „de”, atribut substantival prepozițional
cetatea – subst comun, feminin, singular, Ac, art cu art hot „a”, complement direct

cartea – subst comun, feminin, singular, N, art cu art hot „a”, subiect
cu visuri – subst comun, neutru, plural, Ac, precedat de prepoziția „cu”, atribut substantival prepozițional
cu stele – subst comun, feminin, plural, Ac, precedat de prepoziția „cu”, atribut substantival prepozițional
cu lilieci – subst comun, masculin, plural, Ac, precedat de prepoziția „cu”, atribut substantival prepozițional

cu povești – subst comun, feminin, plural, Ac, precedat de prepoziția „cu”, atribut substantival prepozițional

cu minciuni – subst comun, feminin, plural, Ac, precedat de prepoziția „cu”, atribut substantival prepozițional
dicționar – subst comun, neutru, singular, N, nume predicativ
în bezna – subst comun, feminin, singular, Ac, precedat de prepoziția „în”, complement circumstanțial de loc
cămării – subst comun, feminin, singular, G, articulat cu art hot „i”, atribut substantival

3.
   masculin                        neutru                  feminin
berbec – berbeci               ac – ace               veste – vești
burete – bureți             cârlig – cârlige        coadă – cozi
brad – brazi                   ogor – ogoare        creastă – creste
obraz – obraji                                                vale – văi
șarpe – șerpi                                                 mână – mâini       
                                                                      stea – stele

4.

I   subst art cu art hot: doina, alunii, izvorul, turma, păstorul, la marginea
II  subst art cu art nehot: o primăvară, o prepeliță, un lan, unui lăstar
III subst neart: crâng, în murmur, din deal, de oboseală, din zbor, de grâu

5. a) brobonit, umedă și nehotărâtă
b) zile, neguri, amurguri, dimineți, nopți

6. ale râului, al mamei, ai Ioanei, ale bunicului, ai bunicii, a fratelui

Aceste maluri ale râului au fost acoperite de ape la ultima inundație.
Am găsit în pod niște cărți ale bunicului.
O prietenă a fratelui ei a luat premiul întâi.

7. a) Ocna-Șugatag
b) Grădina botanică
c) Facultatea de litere
d) Balade și idile
– substantivele din paranteze – substantive proprii

8. Discul încins al soarelui se află la răsărit.
   Cartierul Răsărit se află în nordul orașului.

Dacă mergem spre nord ajungem la cabană.
Polul Nord este acoperit în permanență cu zăpadă.

Substantive defective de număr

Să folosim ce am reținut

1. subst defective de singular: pântece
subst defective de plural: Europa, fier, argint, aramă, plumb, mercur, zinc, aur, grâu

2. subst defective de plural: înțelepciune, Constanța, lapte, curaj, secară, dreptate, unt
subst defective de singular: Vâlcele, șale, tăiței, Alpi, câlți

Vacanța mi-am petrecut-o la Constanța.
Dimineața mănânc fulgi cu lapte.

Bunica mea locuiește în localitatea Vâlcele din județul Cluj.
Instalatorul a folosit câlți pentru a fixa țevile îmbinate.

3. a) aur curat, unt delicios, miere zaharisită, zori întunecați, câlți lungi
b) Pădurea este aur curat.
Am întins pe o felie de pâine untul delicios.
Mierea zaharisită din borcan și-a schimbat culoarea.

4. a) capii
b) coți
c) colțuri
d) bucățile
e) curenții

Substantive colective

1. a) lanul – singular, neutru, Ac, complement circumstanțial de loc
b) cetele – plural, feminin, Ac, complement circumstanțial de loc

2. brădet, făget, tineret
stufiș, pietriș, mărăciniș
studențime, boierime, nobilime
porumbiște, aluniște, cânepiște

3. Roiul de albine a intrat în stup.
O mulțime de oameni a umplut stadionul.
Mulțimile se îndreaptă către piața centrală a orașului.
Pietrișul scârțâia sub tălpile de cauciuc ale cizmelor.
Cârdurile de vrăbii s-au răspândit peste câmp.

4. mulțime gălăgioasă, popor vesel, armată eficientă, grămadă dezorganizată

Pe stadion oamenii formează o mulțime gălăgioasă.
Românii sunt un popor vesel.
România are o armată eficientă.

Cazurile și funcțiile sintactice ale substantivelor

Să ne aducem aminte din clasa a V-a

1. Nominativ, subiect: Sună telefonul!
Nominativ, nume predicativ: Pe masă este telefonul.
Acuzativ, complement direct: Am văzut telefonul pe masă.
Acuzativ, complement circumstanțial de mod: Am vorbit cu telefonul la ureche.
Acuzativ, complement circumstanțial de loc: M-am așezat din greșeală pe un telefon.
Acuzativ, atribut prepozițional: Vocea din telefon e a mamei mele.
Genitiv, atribut substantival: Memoria telefonului este plină.
Dativ, complement indirect: I-am dat un ghiont telefonului.
Vocativ – Telefonule, de ce te-ai stricat chiar acum?

2. a) vultur (atribut prepozițional)
umbre (subiect), eroi (atribut prepozițional)

b) dimineața (subiect), obrajii (complement direct), soare (complement indirect), tălpile (complement direct), praf (complement indirect)

3. a) pe un deal – Ac, complement circumstanțial de loc
luna – N, subiect
o vatră – Ac, complement circumstanțial de mod
de jăratec – Ac, atribut prepozițional

b) o pungă – Ac, complement direct
de bani – Ac, atribut prepozițional
argatului – D, complemnt indirect

c) poporul – N, subiect
stâlpul – N, nume predicativ
țării – G, atribut substantival
părticică – N, subiect
de pământ – Ac, atribut
cu sângele – Ac, complement circumstanțial de mod

d) clopoțeii – N, subiect
telegarilor – G, atribut substantival
în răsunete – Ac, complement circumstanțial de mod
de argint – Ac, atribut prepozițional
tăcerile – Ac, complement direct

4. cadou, lemn – subiect, atribut, complement direct, complement indirect

subiect
Cadoul este pe masă. (N)
Lemnul este putred. (N)

atribut
Hârtia de cadou este lucioasă. (Ac)
Barca de lemn este în apă. (Ac)

complement direct
Am făcut cadoul pentru mama. (Ac)
Am văzut barca cum plutește. (Ac)

complement indirect
Cadoului i-am pus o fundiță. (D)
Bărcii i-am dat un nume. (D)

5. radioreporter, floarea-soarelui – G, D, atribut substantival, complement indirect

Microfonul radioreporterului este fără fir. (G, atribut substantival)
Tulpina florii-soarelui este uscată. (G, atribut substantival)

I-am spus radioreporterului ce am văzut. (D, complement indirect)
I-am rupt florii-soarelui tulpina. (D, complement indirect)

6. a) membri (N, subiect), elevii (Ac, complement indirect)
b) arbitri (Ac, complement indirect)
c) scafandrii (N, subiect)
d) copii (Ac, complement indirect)
e) fiii (N, subiect)
f) caii (N, subiect)

Alte funcții sintactice ale substantivelor

I. Funcția de atribut apozițional în cazul nominativ

Să folosim ce am reținut

1. a) Broșteni
b) Piscupescu
c) cocostârci și rândunele

2. a) București, Cluj, Constanța

b) sticlele și plasa
c) – Grigorescu, Luchian, Aman –
d) Mihai și Cristina

3. Elevii, băieți și fete, se jucau în curtea școlii.
Mașinile, tractoare și camioane, sunt preferatele lui Mihai.

Nepoții, Ionel și Maria, sunt la bunici.
Țările, Germania și Franța, sunt cele mai bogate din Europa.

II. Funcția de nume predicativ în cazul genitiv

Să folosim ce ma reținut

1. a) al poporului
b) a unui căpitan

2. a) ale bunicii
b) ale mamei
c) ale colegilor
d) a reginei
e) ale fratelui meu, ale vărului meu

– nume predicativ

3. prieten, coleg, vecin, străin, – nume predicativ în cazul genitiv

Caietul este al prietenului mei.
Vina este a colegului de bancă.
Bicicleta este a vecinului de scară.

Mașina este a străinului care a intrat pe ușă.

III. Funcția de nume predicativ în cazul acuzativ

Să folosim ce ma reținut

1. a) de fier
b) de piatră
c) ca leșia

2. a) din lemn
b) ca o cârpă
c) de împrumut
d) din ciocolată
e) de la țară

3. metal, cheie, apă – nume predicativ în cazul acuzativ

Dulapurile sunt din metal.
Zgârieturile de pe telefon sunt de la cheie.
Sucurile naturale din comerț sunt cu apă multă.

4. scară, ușă, noapte, pagină, ploaie, scânteie, cheie, iarnă, vară

a) scării, nopții, paginii, ploii scânteii, cheii, iernii, verii
b) unei scări, unei uși, unei nopți, unei pagini, unei ploi, unei scântei, unei chei, unei ierni, unei veri

Două din treptele scării sunt rupte.
Regina nopții este luna.
Colțurile paginii s-au îndoit.
Toanele ploii ne deprimă.

Pe pământ se văd urmele unei scări.
Broasca unei uși a cedat.
Am rupt pagina unei pagini.
În România începutul unei veri are loc în luna iunie.

5. a) câmpiei, discuției, hârtiei, poeziei
b) atribut substantival
c) imaginea câmpiei – imaginea câmpiilor
Am surprins imaginea câmpiilor iarna.

desfășurarea discuției – desfășurarea discuțiilor
Desfășurarea discuțiilor nu a fost productivă.

calitatea hârtiei – calitatea hârtiilor
Calitatea hârtiilor lasă de dorit.

strofele poeziei – strofele poeziilor
Strofele poeziilor tale sunt neinspirate.