Manual Didactică și pedagogică – clasa 6 – Verbul
 |
|||
| Limba română Manual pentru clasa a VI-a Editura Didactică și pedagogică |
Verbul
Să ne aducem aminte din clasa a V-a
1. I b, II b, III b
Verbul este partea de vorbire flexibilă, care se conjugă și care exprimă o acțiune, starea sau existența.
2.
verbe
exprimă o acțiune exprimă o stare exprimă existență
a alerga a dormi a fi
a citi a sta
a mânca a se odihni
a scutura a medita
a hotărî a reflecta
a ciripi a se gândi
a striga
a ploua
a deveni
a înota
a nota
a încălzi
3.
modurile verbului
– personale: indicativ, conjunctiv, imperativ, condițional-optativ
– nepersonale: participiu, supin, infinitiv, gerunziu
numărul: singular, plural
persoana: persoana I, persoana a II-a, persoana a III-a
timpul: prezent, perfect simplu, mai mult ca perfect, imperfect, viitor
4.
a) Eu plec la școală.
Voi plecați la teatru.
Cristina și Mihai vor pleca la film.
Dan pleacă mâine la mare.
b) El merge acum la librărie.
El merge vineri la patinoar.
Noi am mers săptămâna trecută la munte.
Voi veți merge peste două zile la spectacol.
5.
a) b)
face – verb, modul indicativ, timpul prezent, numărul singular, persoana a III-a, predicat verbal
zice – verb, modul indicativ, timpul prezent, numărul singular, persoana a III-a, predicat verbal
mulțumi – verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, numărul singular, persoana a III-a, predicat verbal
a făcut – verb, modul indicativ, timpul perfect compus, numărul singular, persoana a III-a, predicat verbal
c) verbele la persoana a II-a – faci, zici
– trebuie schimbat subiectul; acordul subiectului cu predicatul
6. Cine? Ce face? Când? Unde?
El citește acum în camera lui.
Eu m-am plimbat astăzi în parc.
Tu erai ieri la film.
Noi cântaserăm anul trecut la serbare.
Voi veți sosi pe seară în București.
Ei stătură astă vară la hotel.
Când? Cine? Ce face? Unde?
Astăzi Monica stă acasă
Mâine Cristina merge la cumpărături.
Uneori Mihai rămâne în mașină.
Ieri ei au mâncat la restaurant.
Câteodată ea doarme la hotel.
Să observăm
1. mergeți – predicat verbal
este pe stadion – predicat verbal
este atentă – predicat nominal
am cumpărat – predicat verbal
Să folosim ce am reținut
2. sunt înfometate
a devenit student, este inginer
este frumoasă
devin scurte
devin mai deștepți
sunt negri
3. verbe predicative: iese, deosebesc, să pot, alege, culege
verbe copulative: este, au devenit, e
verbe auxiliare: ar
4. ar fi văzut
să se fi grăbit, ar fi ajuns
au câștigat
am pleca
vom aștepta, veți veni
veți ști, veți citi
5.
a) ai – verb predicativ, ai să izbutești – verb auxiliar
b) ar fi bătut – verb auxiliar, ar fi izgonit – verb auxiliar, aș fi rămas – verb auxiliar, a luat – verb auxiliar
c) voi – verb predicativ, să merg – verb predicativ, spune – verb predicativ, să aleg – verb predicativ
6. propoziții cu verbul a fi – predicat verbal și verb copulativ
a fi – predicat verbal
România este în Europa.
Copilul este acasă.
În centru, este casa mea.
a fi – verb copulativ
România este frumoasă.
Copilul este bolnav.
Casa mea este mare.
Modurile verbului
Modul imperativ
Să folosim ce am reținut
1. a) vezi, lasă, stai, fă, leagănă – poruncă, formă afirmativă
b) nu sorbi, nu te-nveți – poruncă, formă negativă
arată-i – rugăminte
2. prima imagine – Start!
a doua imagine – La mulți ani!
3. propoziții cu verbe la modul imperativ
a)
Fă curat în cameră!
Faceți-vă temele, vă rog!
Scrie frumos, pentru că primești notă pentru scris!
Scrieți numele, urmat de prenume!
Taci, vreau să dorm!
Vă rog, tăceți în muzeu!
b)
Nu fă gălăgie!
Nu vă faceți grijă!
Nu scrie pe carte de la bibliotecă
Vă rog, nu scrieți cu creionul.
Nu taci, nu te uiți la tv!
Nu tăceți dacă vreți să fiți auziți!
4.
a culege – culege-ți, culegeți
a alege – alege-ți, alegeți
a scrie – scrie-ți, scrieți
a citi – citește-ți, citiți
a face – fă-ți, faceți
a coase – coase-ți, coaseți
5.
fii bun, fii simplu, fii bun
6.
Fii gata
Fii mai ordonat
Fiți amabili
Fii atent
Fiți cuminți
7.
a) Așază-te! → Nu te așeza! → Nu te mai așeza!
Odihnește-te! → Nu te odihni! → Nu te mai odihni!
Dă-mi! → Nu-mi da! → Nu-mi mai da!
Stinge-l! → Nu-l stinge! → Nu-l mai stinge!
Duceți-l! → Nu-l duceți! → Nu-l mai duceți!
Spuneți-ne! → Nu ne spuneți! → Nu ne mai spuneți!
Luați-l! → Nu-l luați! → Nu-l mai luați!
b) Luați-l în echipa noastră!
Nu-l luați cu noi!
Nu-l mai luați și pe el!
Așază-te pe scaun!
Nu te așeza cu picioarele pe scaun!
Nu te mai așeza în genunchi!
8. a privi și a țipa – la modul imperativ, funcția sintactică de predicat verbal
a) Privește la avionul acela!
Nu țipați în școala!
b) a fi – la modul imperativ, funcția sintactică de nume predicativ
Fii calm în lift!
Fiți atenți la ore!
Propoziția imperativă
Să observăm
– exprimă porunci; modul imperativ
Să folosim ce am reținut!
1. Cumpără flori!
Oprește televizorul!
Nu sta mult!
Nu opri la următorul stop!
Caută cadoul potrivit!
2.
– Poftim sarea!
– Acum, adu o lingură!
– Am adus.
– Te rog, să mesteci în compoziție.
– Gata! Acum ce fac?
– Caută, te rog, scorțișoară în dulap.
– Nu avem scorțișoară!
– Caută în dulapul de sus!
– Am găsit-o!
– Presară puțină aici în vas!
– Am presărat-o.
– Acum pune și laptele din pahar!
– L-am pus.
– Acum pune totul la cuptor!
3. – bilet pentru fratele mai mic; să conțină 6 propoziții imperative
Mihăiță, a trebuit să plec urgent la școală. Te rog, să mănânci! Dă de mâncare pisicii! Fă-ți temele! Ia-ți medicamentele! Nu deschide ușa la străini! Sună-mă dacă e ceva urgent!
Cristina
Modul conjunctiv
Să folosim ce am reținut
1. a) să ducă
b) să fii, să-ndure
2. să învețe
să scape
să-l repare
să mâncăm
să doarmă
3.
a ști – să știi – Trebuie să știi lecția.
a fi – să fii – Nu vreau să fii stresat.
a ține – să ții – Aș vrea să ții pasul cu noi.
a veni – să vii – Să vii să mă iei la 4.
a deveni – să devii – Să devii medic nu e ușor.
4.
să se fi grăbit
să fi fost
să fi știut
să fi încălzit
5.
Să nu te mai duci la magazin.
Să nu ne mai punem gențile aici.
Să nu le ajutăm.
Să nu vă mai uitați la televizor.
6.
să scrii
să creeze
să fii
să scriem
să creăm
să reții
7.
să dai, să suni, să pleci – exprimă o poruncă
8. Să-ți faci temele!
Să scrii frumos, te rog!
Să mergi încet cu bicicleta!
Vreau să fii cuminte!
Să nu mă faci să repet!
9.
a) să văd – prezent, persoana I, numărul singular, predicat
să vii – prezent, persoana a II-a, numărul singular, predicat
să tai – prezent, persoana I, numărul singular, predicat verbal
b) să fii – prezent, persoana a II-a, numărul singular, predicat
c) să fi întrebat – perfect, persoana a III-a, numărul singular, predicat
10.
să ia
să iau
să iei
să ia
Profesorul i-a dat nota 10.
I-au dat drumul mai repede.
Ei merg la film.
I-a prins ploaia pe drum.
11.
Propoziții imperative
Nu întârzia!
Nu te grăbi!
Cumpără pâine!
Nu sta mult la televizor!
Scrie temele!
12.
fie – conjunctiv
ducă – conjunctiv
meargă – conjunctiv; o ști – prezent (viitor)
facă – conjunctiv; o vrea – prezent (viitor)
13.
a) să spui
b) –
Să folosim ce am reținut
14.
Cred că are să râdă când va auzi ce o să cântăm.
Să râdă dar să ne asculte.
Știu ce aveți să scrieți și cred că e corect.
O să plece și noi o rămânem singuri.
Să plece acum, dar să nu întârzie prea mult.
Ne-a spus să cântăm și ei să ne asculte.
Să scrieți cât mai repede câte o ilustrată.
15.
a da, mie, să-mi dea, Am rugat-o să-mi dea pixul.
a privi, pe el, să-l privească, Când vorbește cu el, să-l privească în ochi.
a anunța, pe noi, să ne anunțe, Să ne anunțe când e pauză.
a spune, ție, să-ți spună, Să-ți spună el care este tema de casă.
a arăta, nouă, să ne arate, Roagă-l să ne arate cum se rezolvă problema.
Modul condițional-optativ
Să observăm
verbele exprimă o dorință
Să folosim ce ma reținut
1. ar ajunge
aș nota
ar veni
ai trimite
2. a sări – I sg – aș sări – Dacă aș sări, aș ajunge la măr.
a pleca – a II-a pl – ați pleca – Dacă voi ați pleca acum, ați ajunge.
a veni – a II-a sg – ai veni – Ai veni cu noi, dacă ai ajunge la timp?
a mânca – I pl – am mânca – Am mânca prăjitură, dar ați mâncat deja.
a citi – a II-a pl – ați citi – Ați citi cartea asta, dacă ați avea-o?
a lenevi – a III-a sg – ar lenevi – Ar lenevi dacă ar fi vacanță.
3.
– Dacă n-ar ploua, ce ai face?
– Aș merge în parc.
– Dar dacă acum ar fi duminică?
– Aș merge la film.
– Unde crezi că te-ai simți cel mai bine?
– M-aș simți cel mai bine la bunici.
– Cine te-ar ajuta cel mai mult?
– M-ar ajuta bunica.
4.
aș vrea – persoana I, timpul prezent, funcția sintactică predicat, dorință
ai veni – persoana a II-a, timpul prezent, funcția sintactică predicat, dorință
aș vrea – persoana I, timpul prezent, funcția sintactică predicat, dorință
ar fi lăsat – persoana a III-a, timpul perfect, funcția sintactică predicat, condiție
ar fi secat – persoana a III-a, timpul perfect, funcția sintactică predicat, condiție
5.
ai tăcea, aș cădea, ar apărea, am vedea, mi-ar plăcea
Ai tăcea dacă te-aș ruga?
Aș cădea din copac dacă nu m-aș ține.
Dacă ar fi acasă ar apărea la geam.
Am vedea filmul dacă nu ar fi închis la cinema.
Mi-ar plăcea să merg la munte.
5. S-ar fi supărat, dacă ar fi întârziat.
Ar fi telefonat, dar nu avea fise.
Aș fi mers la bazin, dar nu știu să înot.
Știu că ai fi mâncat înghețată, dar ai fost răcit.
Ne-ar fi plăcut să participăm la concurs, dar mâine plecăm în tabără.
Am crezut că ați fi vrut această carte și nu alta.
6.
ar fi bună
ar ști / ar veni
aș ține
aș face
7.
a vorbi – lui – i-ar vorbi – I-ar vorbi, dar e prea supărat.
a înțelege – pe ea – aș înțelege-o – Aș înțelege-o dacă mi-ar povesti tot.
a ajuta – pe el – l-ar ajuta – L-ar ajuta la matematică în pauză.
a trimite – mie – mi-ar trimite – Mi-ar trimite o scrisoare dacă ar ști adresa.
a vedea – pe voi – v-ar vedea – Dacă v-ar vedea, v-ar pedepsi.
a scrie – lui – i-ar scrie – I-ar scrie un bilet.
a face – nouă – ne-ar face – Ne-ar face bine puțin aer proaspăt.
8.
a) ar veni – prezent, a III-a, singular, formă pozitivă, predicat
b) n-ar fi admirat – perfect, a III-a, singular, formă negativă, predicat
c) ar fi fost – perfect, a III-a, singular, formă pozitivă, predicat
n-ar fi – prezent, a III-a, singular, formă negativă, predicat
n-ar fi – prezent, a III-a, plural, formă negativă, predicat
9.
duce-te-ai, alege-s-ar, vedea-l-ai, auzi-te-ar, găsi-l-ar
Propoziția optativă
Să folosim ce am reținut
1. Dacă aș putea, aș repara bicicleta.
Dacă ar afla că ești bolnav, ar veni să te vadă.
Aș lucra până începe filmul.
Dacă ai privi cu atenție, ai înțelege totul.
Am termina de zugrăvit până s-ar întoarce ei de la mare.
Aș aștepta până mâine.
2. a) Aș vrea să mergem pe pârtie să schiem.
b) Aș vrea să-mi aduci o consolă, un PS4.
c) Aș încerca să găsesc apă și ceva de mâncare.
Modurile nepersonale (nepredicative)
Modul infinitiv
Să folosim ce am reținut
1.
-a: a striga, a nu întârzia, a nu deranja
-ea: a revedea,
-e:
-i/î: a azvârli, a porunci, a împlini
2. își desfăcu, a desface, a III-a
se așeză, a se așeza, I
plutea, a pluti, a IV-a
întoarse, a întoarce, a III-a
ardea, a arde, a III-a
3.
a câștiga, verb, I, subiect
a obișnui, verb, a IV-a, nume predicativ
a trimite, substantiv, a III-a, atribut
a plânge, verb, a III-a, complement
a verifica, verb, I, complement
a mânca, adverb, I, complement
4.
a) a reuși
b) a înota
c) a uita
d) a învăța
e) a citi
f) a adormi
5.
a) a nu fi
b) a lua
c) a nu scrie
d) a crea
e) a ploua
6.
înțelege, pe el, a-l înțelege, A-l înțelege este dificil.
spune, ție, a-ți spune, A-ți spune ce a greșit este necesar.
vede, pe ei, a-i vedea, Este o dorință a-i vedea cum învață.
scrie, lui, a-i scrie, Nu vreau a-i scrie.
explică, nouă, a ne explica, A obosit a ne explica cum trebuie să rezolvăm exercițiul.
întâlnește, pe voi, a vă întâlni, A vă întâlni este o reală plăcere.
mulțumește, mie, a-mi mulțumi, Încearcă a-mi mulțumi!
comunică, ei, a-i comunica, El a încercat a-i comunica unde a greșit.
7.
a cânta – cântare
a privi – privire
a veghea – veghere
a crește – creștere
a pleca – plecare
a mângâia – mângâiere
8. infinitiv, timpul perfect, forma negativă
a termina → a nu fi terminat → A nu fi terminat la timp ar fi însemnat un dezastru.
a începe → a nu fi început → Eroare de a nu fi început prezentarea mai repede îi aparține.
a citi → a nu fi citit → A regretat faptul de a nu fi citit cartea.
a desena → a nu fi desenat → Greșeala lui a fost de a nu fi desenat ce trebuie.
9.
a) Hotărârea de a pleca este corectă.
Hotărârea de a citi este pozitivă.
– funcția sintactică de atribut
b) I-am scris fără a gândi la consecințe.
I-am scris fără a intenționa să-l jignesc.
– funcția sintactică de complement
c) A asculta muzică este plăcut.
A face sport este plăcut.
– funcția sintactică de subiect
Modul gerunziu
Să folosim ce ma reținut
1.
a) Când auzi ușa de la intrare, se sperie foarte tare.
b) În timp ce se uita la ceas, își aminti de întâlnirea cu Maria.
c) Auzea copacii când trosneau și vedea fulgere în timp ce brăzdau cerul.
d) Din camera sa, Adrian o vedea pe Sorina în timp ce se juca.
e) Pe când era singur acasă s-a temut să lase poarta deschisă.
2.
a) Ieșind pe ușă l-au văzut și pe Dănuț.
b) Mergând repede n-a văzut masina lor.
c) Trecând strada și-a văzut colegii în autobuz.
d) Știind lecția a vrut să răspundă.
e) Lucrând la calculator, a auzit soneria.
3.
a auzi – pe el – auzindu-l – S-a bucurat auzindu-l.
a vedea – pe ea – văzând-o – A plâns văzând-o.
a spune – lui – spunându-i – Spunându-i vestea l-a întristat.
a citi – nouă – citindu-ne – Citindu-ne poezia i-au dat lacrimile.
a da – pe voi – dându-vă – Dându-vă exemplu le-ați atras atenția.
a trimite – mie – trimițându-mi – Trimițându-mi mesajul acesta mai mult m-ai supărat.
a ajuta – pe el – ajutându-l – Ajutându-l ai făcut o faptă bună.
4.
a) Nu a venit, neștiind că suntem acasă.
b) Nelucrând toată ziua, nu a terminat reparația.
c) Negrăbindu-se, nu a ajuns la timp.
5.
măturând – haina, complement circumstanțial de mod
apucând – zâmbi, complement circumstanțial de mod
rătăcind – intrau, complement circumstanțial de mod
aducând – Ștefan-Vodă, atribut
lepădând – Ștefan-Vodă, atribut
întâlnind – spuse, complement circumstanțial de timp
6.
a) rugându-mă
b) grăbindu-se
c) văzând
d) șutând
e) ridicându-mă
f) zbuciumându-se
7.
a) apropiindu-se
b) fiind
c) scriind
d) creând
e) știind
f) plouând
8. text din 6 enunțuri, cu verbe la modul gerunziu, pornind de la propoziția
Ieși repede din casă uitându-se în jur. Nevăzându-și pisica, începu să-l apuce disperare. Își petrecu minute bune întrebând în stânga și-n dreapta, dar nimeni nu văzuse pisica. Negăsind-o, se întoarse în casă, gândindu-se la cum ar putea să o găsească. Căutând o poză recentă cu animalul de casă, se gândi că tipărind un anunț cu animalul rătăcit ar putea avea vreo șansă să i-o înapoieze cine o va găsi.
9.
– Cum traversăm strada?
– Privind mai întâi la culoarea semaforului.
– Cum știm dacă prăjitura este bună?
– Gustând din ea.
– Cum primim nota maximă?
– Știind să rezolvăm toate problemele.
– Cum aflăm ce fel de vreme va fi?
– Consultând buletinul meteorologic.
– Cum anunță cățelul că a venit cineva?
– Lătrând.
– Cum putem afla cât mai multe lucruri interesante?
– Citind multe cărți.
– Cum putem să ne odihnim mai bine?
– Dormind cel puțin 10 ore pe noapte.
Modul participiu
Să folosim ce am reținut
1.
înghesuite – oale, pl, fem, G
preschimbate – grăunțelor, pl, neutru, G
privegheate – mere, pl, neutru, N
bosumflată – trinitate, sg, fem, Ac
strunită – trinitate, sg, fem, Ac
zeflemisită – trinitate, sg, fem, Ac
2.
drumuri – a umbla – drumuri umblate
munți – a împăduri – munți împăduriți
lucrare – a aprecia – lucrare apreciată
pânză – a picta – pânză pictată
lumină – a stinge – lumină stinsă
livezi – a înflori – livezi înflorite
mireasmă – a plăcea – mireasmă plăcută
mere – a coace – mere coapte
3.
a) rupte
b) murdărite
c) publicat
d) căzută
e) uitate
f) stricată, uitată
g) difuzată, transmisă
4.
adormit – verb, modul participiu, atribut adjectival, valoare adjectivală (sg, neutru, Ac)
cosit – verb, modul participiu, atribut adjectival, valoare adjectivală (sg, neutru, Ac)
zgribulite – verb, modul participiu, atribut adjectival, valoare adjectivală (pl, neutru, A)
zdrențuite – verb, modul participiu, atribut adjectival, valoare adjectivală (pl, fem, Ac)
întunecată – verb, modul participiu, atribut adjectival, valoare adjectivală (sg, fem, N)
zăngănitul – verb, modul participiu, subiect, valoare substantivală (sg, neutru, N)
scârțâitul – verb, modul participiu, subiect, valoare substantivală (sg, neutru, N)
deschise – verb, modul participiu, atribut adjectival, valoare adjectivală (pl, neutru, Ac)
lămurit – verb, modul participiu, complement circumstanțial de mod, valoare adverbială
întretăiat – verb, modul participiu, complement circumstanțial de mod, valoare adverbială
5.
murdar – murdarul – a murdări – murdărit
pustiu – pustiul – a pustii – pustiit
gol – golul – a goli – golit
roșu – roșul – a roși – roșit
domol – domolul – a domoli – domolit
curat – curatul – a curăță – curățat
alb – albul – a albi – albit
6.
a) strânsă, păstrat, trezit
b) necăjite, mânjite, înroșite
7.
a auzi – auzit – neauzit – nemaiauzit
a vedea – văzut – nevăzut – nemaivăzut
a încerca – încercat – neîncercat – nemaiîncercat
a pomeni – pomenit – nepomenit – nemaipomenit
a umbla – umblat – neumblat – nemaiumblat
a obișnui – obișnuit – neobișnuit – nemaiobișnuit
a închipui – închipuit – neînchipuit – nemaiînchipuit
8.
Motorul mașinii este de neauzit.
S-a făcut nevăzut imediat ce a apărut profesorul.
Pădurea aceasta este neumblată.
Personajul principal al cărții vorbește o limbă nemaiauzită pe Pământ.
Povestea spusă de el este nemaiauzită.
Iarna aceasta a fost nemaipomenită.
9.
create
plouate
luate
ticsită
Modul supin
Să folosim ce am reținut
1.
de mers – numele acțiuni – de + mers
de tăiat – scopul unei acțiuni – de + tăiat
de făcut – numele acțiunii – de + făcut
de măritat – destinația unui obiect – de + măritat
2.
a cânta – cântat, cântată, cântați, cântate – de cântat, pentru cântat
a scrie – scris, scrisă, scrise, scriși – de scris, pentru scris
a repera – reparat, reparată, reparați, reparate – de reparat, pentru reparat
a ridica – ridicat, ridicată, ridicate, ridicați – de ridicat, pentru ridicat
a împleti – împletit, împletită, împletiți, împletite – de împletit, pentru împletit
a toca – tocat, tocată, tocate, tocați – de tocat, pentru tocat
a construi – construit, construită, construite, construiți – de construit, pentru construit
3.
A cânta este greu când nu ai voce.
Am cântat în corul școlii.
Am de cântat cea mai grea parte a cântecului.
4.
de știut – complement direct, determină „este util”
de reținut – complement circumstanțial de mod, „a fost”
de văzut – nume predicativ, „filmul”
pentru tuns – atribut, „mașină”
pentru cusut – atribut, aparat
de curățat – complement direct, „am”
la cules – complement circumstanțial de loc, „a plecat”
de privit – complement indirect, „au plictisit”
5.
De adunat este greu. (subiect)
Unealta aceasta este pentru zugrăvit. (nume predicativ)
Aparatul de fotografiat este la mine. (atribut)
A găsit pentru scuturat copacii o metodă nouă. (complement indirect)
6.
Am cumpărat o mașină de tuns iarba.
Este o vreme bună de scăldat.
Mă apuc chiar acum de scuturat covoarele.
Aceste este un aparat de emisie-recepție.
7.
a) A făcut o greșeală de neiertat.
b) Este o hotărâre de neînțeles.
c) Peisajul era de o frumusețe de neînlocuit.
d) A găsit un rebus de nedezlegat.
e) Am întâlnit piedici de neînlăturat.
f) Aceasta este o realitate de nedezmințit.
8.
a) de dat
b) de montat
c) de depanat
d) de tuns
e) de scris
f) de încălzit
9.
a trece – de trecut – de netrecut – Râul este de netrecut.
a citi – de citit – de necitit – Cartea este de necitit.
a spăla – de spălat – de nespălat – Tricoul este de nespălat.
a curăța – de curățat – de necurățat – Pantoful este de necurățat.
a mânca – de mâncat – de nemâncat – Mâncarea este de nemâncat.
a bea – de băut – de nebăut – Laptele este de nebăut.
a întrece – de întrecut – de neîntrecut – Scorul lui este de neîntrecut.
10.
a) de scris
b) de format
c) de ținut
d) de limitat