Poezia Cățelușul șchiop – Elena Farago

0
58

Eu am numai trei picioare
Și de-abia mă mișc: țop, țop, –
Râd când mă-ntâlnesc copiii,
Și mă cheamă cuțu șchiop.

Frații mei ceilalți se joacă
Cu copii toți, dar eu
Nu pot alerga ca dânșii,
Ca sunt șchiop și cad mereu!

Și stau singur toată ziua
Și plâng mult când mă gândesc
Ca tot șchiop voi fi de-acuma,
Și că greu am să trăiesc!

Și când mă gândesc ce bine
M-aș juca și eu acum,
Și-aș lătra și eu în poartă
La copii de pe drum!

Cât sunt de frumoși copiii
Cei cuminți, și cât de mult,
Mi-ar plăcea să fiu cu dânșii
Să mă joc, și să-i ascult!

Dar copiii răi la suflet
Sunt urâți – precum e-acel
Care m-a șchiopat pe mine,-
Și nu-i pot iubi de fel.

M-a lovit din răutate
Cu o piatră în picior, –
Și-am zăcut și-am plâns atâta,
De credeam ca am sa mor.

Acum vine și-mi da zahăr,
Și ar vrea să-mi fie bun,
Și-aș putea să-l mușc odată
De picior, să mă răzbun, –

Dar îl las așa să vadă
Răul, că un biet cățel
Are inima mai buna
De cât a avut-o el!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here