Comparație

Comparația (lat. comparatio=”asemănare”) este o figură de stil care constă în punea în paralel a doi termeni, pe baza unor asemănări, pentru a scoate în evidență caracteristicile unuia dintre ei.

Cuvintele folosite între termenul comparant și cel comparat sunt:

• prepoziții și locuțiuni prepoziționale: asemenea, la fel ca (cu), ca (și), cât (și), aidoma
• locuțiuni conjuncționale: ca și cum, ca și când, după cum, astfel că, cu chip că, fără (ca) să
• adverbe: ca, asemenea, precum, cât, cu cât, cât și, din cât, cum, parcă, de parcă, ca și, decât
• verbe: a asemăna, a părea, a semăna, a vedea, a avea aerul, a face, a zice

Exemple de comparații

Ea era faimoasă ca umbra unui gând
Între ape, numai ea era pământ. (N. Stănescu – Evocare)

Și e liniște pe dealuri
Ca-ntr-o mănăstire arsă. (Coșbuc)

Și de-a soarelui căldură
Voi fi roșie ca mărul. (M. Eminescu – Floare albastră)

Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri. (Eminescu – Trecut-au anii)

Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători. (Alecsandri – Iarna)
Degetele: ca viermușii
Pielea: pielea corcodușii. (Arghezi – Fătălaul)

Ostenit, din aripi bate
Ca un vis pribeag, un graur. (Goga)

Pământul e de drumuri plin ca un nebun de zdrențe. (Ion Vinea)

Ce e val, ca valul trece. (Eminescu)

Totul tace, căci durerea este mută ca un gând. (Eminescu)

Te-am învățat iubirea, semețul zbor în slavă,
Să pier ca scorpionul de propria-mi otravă. (V. Voiculescu)


Că te iubesc nu-ți fie teamă
Te voi atrage vamă după vamă
Unul în altul ne vom pierde
Precum coroanele-s pădurea verde. (Ioan Alexandru – Iubire)

Asta-i dragostea noastră din tinerețe pe care i-am păstrat-o ca pe un ban bun. (Sadoveanu)

Tipuri de comparații

simple, complexe, narative, înlănțuite, plasticizante, hiperbolice, redundante, ironice, revelatorii, antitetice, mitologice