Apele – Nicolae Nasta

De sus, din plaiul carpatin,
Vuind izvoare repezi vin.

Zorind cu unde fără frâu
Își varsă apele-n pârâu.

Pârâul tot la fel, hai-hui,
Spre râu își duce unda lui.

Iar râu-ncet cu ceru-n spate
Spre fluviu, drumuri lungi străbate.

Lin fluviul pornește-n zare
Să-și ducă apele în mare.

Iar marea-și caută liman
Pe reci întinderi de ocean.

În marele ocean, știu bine,
Sunt și izvoare carpatine.