Un nas de copil – Constanţa Buzea

0
22

Povestea începe la prânz

Sau ţine din zori până-n seară:

Un nas de copil mi s-a plâns

Că duce doi saci cu povară,

Şi n-are măgari ca să-i care,

Căci ei duc samarul cu sare,

Şi n-are nici boi ca să-i ducă,

Sunt boii în luncă, la muncă,

Şi n-are nici cai ca să-i poarte,

Sunt caii-n câmpie, departe,

Şi n-are trăsură să-i plimbe,

Nici alt nas cu care să-i schimbe.

Povestea aceasta prea tristă

Sfârşeşte precis în batistă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here