Manual Aramis – clasa 2 – Unitatea 7 – Țara

0
75

Unitatea 7 – Țara

Moștenirea urmașilor

Răspundem

  1. Mihai Viteazul a  fost domnul Țării Românești.
  2. Bucur, Radu și Cârlan au fost trei ostași viteji și credincioși lui Mihai Viteazul.
  3. Mihai Viteazul le poruncește să nu piardă niciodată în luptă steagul Țării Românești.
  4. Bucur i-a răspuns domnitorului că dacă va muri în lupta, Radu îl va avea în grija. Radu i-a spus lui Mihai Viteazul că dacă v-a pieri și el, Cârlan îl va păzi.
  5. Cârlan va lăsa steagul moștenire urmașilor, adică întregii Țării.
  6. Țara va păstra și sluji steagul cu prețul vieții, până la sfârșitul pământului.

Exersăm

3. Explicația titlului Moștenirea urmașilor  – steagul constituie averea poporului și rămâne în grija acestuia
4. Țara nu va muri niciodată – țara este veșnică, oamenii pot muri, țara rămâne veșnică prin oamenii care o locuiesc
5. Povestire Moștenire urmașilor

Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, a dat steagul Țării în grija a trei ostași. Le-a poruncit acestora să nu-l piardă niciodată în luptă. Aceștia i-au promis că-l vor apăra cu prețul vieții. L-au mai asigurat că, dacă va fi să piară și ultimul din ei, steagul Țării va rămâne Țării. Ea îl va păstra cu credință până la sfârșitul vremurilor.

Și eu pot

  1. Bunica mi-a lăsat moștenire o casă mare.
    Urmașii dacilor sunt oameni curajoși.
    Mihai Viteazul a fost primul domnitor care a realizat unirea provinciilor românești.
  2. Mesajul textului Moștenirea urmașilor: Steagul Țării aparține urmașilor, iar aceștia îl vor apăra, cât timp țara va exista.
  3. Închide ușa! – poruncă
    Cât este ceasul? – întrebare

Atelier

  1. Mihai Viteazul era domnul Țării românești.
    Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji.
  2. domnitor – viteaz, organizat, înțelept
    ostași – curajoși, puternici, nemiloși
    popor – credincios, ospitalier, mândru
  3. domnitor – domnitori
    urmaș – urmași
    viteaz – viteji
    ostaș – ostași
  4. moșteniri – moștenire
    steaguri – steag
    griji – grijă
    popoare – popor
    pământuri – pământ

  5. Proverbe despre iubirea de țară:
    Fie pâinea cât de rea, tot mai bună în ţara mea.
    Omul fără țară e ca copacul fără frunze.

Ce părere ai…
Domnitorul a lăsat steagul țării celor trei oșteni, pentru a-l păzi, în cazul în care el nu ar fi supraviețuit luptelor.
Cei trei oșteni au dat dovadă de dragoste de țară și de multă înțelepciune.

Joc

Dialog între Mihai Viteazul și ostașii săi.

– Dragi ostași, astăzi avem o bătălie grea! Să aveți grijă de steagul Țării! Bucur, Radu și Cârlan e datoria voastră să-l apărați!
– Maria-Ta, îl apărăm cu prețul vieții! Să îndrăznească numa’ dușmanu să se apropie! zise mândru Radu!
– Maria-Ta, e o cinste să apărăm steagul Țării! Nu te vom dezamăgi, adăugă Radu!
– Niciun fir de ață nu va avea deranjat! Răspundem cu capul, Maria-Ta!
– Așa vă vreau ostașii mei! Cu oameni ca voi nu avem cum să nu câștigăm bătălia de astăzi!

Propoziții despre țară, la sfârșitul cărora să se folosească: punctul, semnul întrebării și semnul exclamării.

  • Țara mea frumoasă se numește România.
  • Tu cunoști istora frumoasă a României?
  • Româna este ce mai frumoasă țară!

Linia de dialog

Răspundem

  1. Discuția se poartă între Mihai Viteazul și Bucur.
  2. Mihai Viteazul îi poruncește lui Bucur să aibă grijă de steagul țării.
  3. Bucur îi răspunde că-l va purta cu cinste.
  4. Apare linia de dialog.

Exersăm

  1. Cea care întreabă este Dana.
    Adrian răspunde la întrebarea Danei.
    Este folosită linia de dialog.
  2.  – Suntem trei, Măria-Ta. Dacă am să cad eu, zise Bucur, are să îl ducă Radu.

Și eu pot

  1. – Ce poezie vei recita la serbare?
    – Este o poezie despre copilărie.

Joc

Imaginați o discuție cu directorul școlii. Un elev va începe dialogul, iar celălalt va continua.

– Domnule director, eu și colegul meu suntem elevi în clasa a II-a A. Vrem să vă spunem că doamna învățătoare nu a ajuns la ore.
– Am așteptat cuminți în clasă, mai bine de o jumătate de oră, adăugă celălalt copil. Nu știm ce să facem în continuare.
– Chiar acum veneam spre clasa voastră. Am primit un telefon de la doamna învățătoare. Are o problemă personală în familie. Lipsește astăzi.
– Doamna este bine? întrebară în cor copiii?
– Stați liniștiți, doamna voastră este bine!
– Vreau să vă mulțumesc că ați venit să mă anunțați, dar și că ați stat atât de cuminți singuri în clasă!

Text din trei enunțuri, un dialog cu prietenul cel mai bun.

– Vasile, ai ajuns acasă?
– Da, acum 5 minute.
– Te aștept pe la mine, să ne jucăm pe Play Station, după ce-ți faci lecțiile!

Două puncte

Răspundem

  1. La dialog participă o fetiță și un băiat.
  2. Linia de dialog indică dialogul.
  3.  Fetița întreabă ce fotografii a făcut băiatul.
  4. Băiatul îi răspunde ca a fotografiat plante.
  5. După cuvântul plante este folosit semnul de punctuație două puncte.
  6. Dorina întreabă cine a fost Mihai Viteazul.
  7. După întreabă este folosit semnul de punctuație două puncte.

Exersăm

  • semne de punctuație: două puncte, linie de dialog, semnul exclamării, punct, virgula.
  • după Bogdan și aici apare semnul două puncte

Și eu pot

Semne de punctuație

La librărie
Sandu salută cuviincios:
Sărut mâna! Aș dori sa cumpăr câteva cărți: un dicționar, o carte de poezii și una de povești.

Un text despre localitatea mea, alcătuit din șapte propoziții, cu semnele de punctuație învățate.

Orașul în care m-am născut se numește București. Este acest oraș, cel mai frumos din România? Da, pentru este cel mai frumos oraș! Cel mai mult îmi place aici: parcurile mari, teatrele de păpuși și locurile de joacă. Acesta este și orașul în care s-au născut părinții și bunicii mei. Alte motive în plus pentru care, pentru mine, București înseamnă acasă. București este și va rămâne mereu orașul meu de suflet!

Ștefan cel Mare și Vrâncioaia 

Răspundem

  1. Ștefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei.
  2. Domnitorul era mic de înălțime, curajos, războinic, cinstit și iubitor de țară.
  3. Oastea română pierduse o luptă cu turcii.
  4. Ștefan a chemat la oștire: feciori de boier, păstori, orășeni, țărani.
  5. În Vrancea, domnitorul a întâlnit o bătrână, Vrâncioaia.
  6. Vrâncioaia a hotărât să trimită la luptă pe cei șapte fii ai sai.
  7. Ștefan i-a răsplătit pe feciorii Vrâncioaiei cu câte un munte.

Exersăm

5. Povestire pe fragmente Ștefan cel Mare și Vrâncioaia

Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, era un om nu mare ca statură, dar curajos, priceput în războaie, cinstit și-și iubea țara.

În urma unei lupte cu turcii, armata lui Ștefan a pierdut mulți ostași, astfel că Ștefan a fost nevoit să cheme la oștire păstori, țărni și copii de boieri.

În zona Vrancei, o bătrână, pe care o chema Vrâncioaia, și-a trimis proprii fii la oștire, șapte la număr.

După ce românii au învins oștire turcilor, Ștefan i-a răsplătit pe feciorii Vrâncioaiei cu câte un munte.

Și eu pot

  1. Ștefan cela Mare a fost cel mai important domnitor al Moldovei.
    Moldova este numele provinciei istorice românești, dar și numele țării vecine cu România.
    Vrâncioaia a fost o bătrână ce și-a trimis fii să lupte în oastea lui Ștefan cel Mare.
  2. mici – mic; viteji – viteaz; războinici – războinic; cinstiți – cinstit; iubitori – iubitor
    orășean – orășeni; fecior – feciori; păstor – păstori; boier – boieri

Atelier

Ștefan cel Mare – mic de înălțime, curajos, războinic, cinstit, iubitor de țară

Ce părere ai…

A fost înțeleaptă hotărârea Vrâncioaiei? Argumentează!

Hotărârea Vrâncioaei, de a-și trimite fii la oaste, a fost înțeleaptă pentru că să-ți servești țara este o datorie de onoare. În plus, dacă țara ar fi fost cucerită, viață ei și a familiei ei ar fost în mare pericol. Prin urmare, prin decizia de a-și trimite fii să lupte împotriva turcilor, a protejat și țara de pericolul turcesc, dar și propria familie.

Joc de rol

Dialog între Ștefan cel Mare și cei șapte feciori ai Vrâncioaei.

– Măi copii, ați mai luptat până acum într-o luptă adevărată?
– Nu, Măria-Ta! Da nu avem frică! răspunseră împreună cei șapte.
– Brațele noastre vor fi de oțel împotriva dușmanilor turci! adăugă unul dintre cei șapte.
– Maria-Ta, vor cădea turcii cum cad spicele când le seceri! completă altul.
– Bravii mei feciori, le spuse Ștefan cu emoție în glas, cu bărbați ca voi, Moldova va fi veșnic puternic și nu o va supune nimeni și nimic niciodată! Așa să ne ajute Dumnezeu!

Portofoliu

Dialogul dintre Ștefan si mama sa, din poezia Muma lui Ștefan cel Mare, de Dimitrie Bolintinianu.

– „Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată:
Mica mea oştire fuge sfărâmată.
Dar deschideţi poarta… Turcii mă-nconjor…
Vântul suflă rece… Rănile mă dor!”

– „Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;
Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;
De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!
Însă dacă cerul, vrând să-ngreuneze
Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze,
Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;
Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,
Apoi tu aice fără biruinţă
Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă.
Du-te la oştire! Pentru ţara mori!
Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!”

Virgula

Răspundem

  1. Participă la dialog Ștefan cel Mare și Bogdan.
  2. Ștefan îl întreabă pe Bogdan dacă a strâns oastea.
  3. Semnul folosit este virgula.
  4. Bogdan spune că au venit boieri, țărani, orășeni și păstori.
  5. Este scrisă virgulă.

Exersăm

  1. Semen recunoscute: virgulă, punct, linie de dialog, semnul exclamării.
  2. După numele primilor trei copii este scrisă virgula. La fel după Cornelia.

  3. – Ionel, ce avem azi la desert?
    – Am cumpărat mere, banane, fursecuri și prăjituri cu frișcă.

Și eu pot

– Corina, am cumpărat roșii, fructe și prăjituri.

Țara mea

Portofoliu
Fragmente care descriu frumusețea patriei.

  • Oricare din cele 3 strofele ale poeziei Țara mea de Andrei Ciurunga  

    Cât de mândră-i țara mea!
    Munți cu creștetul de nea
    Și cu poale de smarald,
    Unde-i soarele mai cald.

  • Cântarea României de Alecu Russo

    Pe câmpiile Tenechiei răsărit-au florile?… Nu au răsărit florile, sunt
    turmele multe și frumoase ce pasc văile tale; soarele înrodește brazda;
    mâna Domnului te-a bucurat cu bunuri felurite, cu pomete și cu flori,
    cu avuție și cu frumusețe… Pentru ce gemi și țipi, țară bogată?…

  • România pitorească de Alexandru Vlahuță

    Din strașina munților ce-nalță marginea țării de la Severin până la
    Dorohoi, râuri frumoase, dătătoare de viață, și nenumărate pâraie se
    despletesc, în cărări de argint, peste-ntinsele șesuri ale Valahiei și
    printre dealurile blânde ale Moldovii. Singură câmpia Ialomiței
    s-așterne tăcută, netedă, uscată — vast ostrov însetat, în mijlocul
    atâtor ape ce-mpodobesc pământul României. 

Recapitulare

Atelier

  1. – Ionel, uite o căsuță! Ce zici, mergem să vedem dacă e cineva?
    – Da, să mergem! Mi-e o sete! Oare primi un pahar cu apă?
    – Sebi, eu zic că merită să încercăm!
  2. Vasile și Cornel zăresc la marginea pădurii o casă mică.
    Poteca îngustă duce la casa de pe coastă.

    Valentin și Adrian sunt cu tatăl lor la pădure.
    Eu au plantat mai mulți brăduți.

  3. Pe creasta însorită a muntelui, o căsuța de poveste apăru în fața ochilor copiilor. Copiii au urcat poteca îngustă și au fost întâmpinați de tatăl lor.
    – Bine ati venit dragii mei, Ionel și Marian. Mă ajutați să plantez niște brăduți?
    – Te ajutăm cu mare drag, tată!

Exersăm

Semnele de punctuație potrivite pentru textul

Bunicul
Bunicul îl strigă pe nepot:
Dănuț, te rog să-mi aduci ziarul!
Ce ziar, bunicule?
Cel cu articolul despre întrecerile sportive.
Joc de rol

La un muzeu de istorie. Un dialog cu persoana care vă conduce prin sălile muzeului.

– Aici, în partea stângă aveți un schelet de Hatzegopteryx (se citește Hațego-pterix). Este un schelet de pterosaur, adică o reptilă zburătoare din jurasic. A fost descoperit România!
– Uau! Cât de tare! Doamnă, câți metri avea aripile acestei păsări gigant?
– Când avea aripile pe deplin deschise, Hatzegopteryx avea în lățime nu mai puțin de 11m.
– Era de 8 ori mai mare decât mine?
– Da. În această perioadă a Pământului toate animalele erau foarte mari. Deci pentru a supraviețui trebuia să fii foarte mare și puternic.

Evaluare

  1. Elena, sora ei și cu Dan se întorc de la circ.
    Dan le spune fetelor:
  2. – Vreți să ne oprim la librărie?
    Sigur că da! Elena, tu nu vrei?
    Elena răspunde:
    – Ba da! Vom cumpăra un bloc de desen, o carte de povești și una de poezii.

  3. Raza caldă îl întreabă mirată pe ghiocel:
    – Micuțule, de ce ai apărut așa devreme?
    – Le aștept pe surorile mele: viorelele, toporașii, brândușele.

  4. Tatăl îl întrebă pe fiul său:
    – Fiule, ce notă ai luat astăzi la școală?
    – Tată, am luat un zece!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here