Gândăcelul rătăcit – Emilia Plugaru

0
32

Un gândăcel cât un grăunte

A-ngheţat de frică,

Pe cărare, drept spre el

Vine Ionică.

Ionică se apleacă

Şi cu grijă mare,

Îl culege repejor

De pe-acea cărare.

– Orice talpă ar putea

Să mi te strivească,

Unde este casa ta?

Cine s-o găsească?

Locul tău, măi gândăcel

Unde o fi oare?

Eu te rog, nu tremura,

Te aşez pe-o floare…

– Vai, ce bun eşti, mai copile,

Iar m-am rătăcit.

M-ai adus la casa mea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here