Cântecul O rățușcă stă pe lac

Era un rățoi posac
Toată ziua stă pe lac
Și trecând striga așa:
Mac! Mac! Mac! Mac!

Era singur, singurel
Nici o rață după el
Apa nu învolbura
Mac! Mac! Mac! Mac!

Și rățoiul căuta,
Căuta dar nu găsea
Pe cea care o visa
Mac! Mac! Mac! Mac!

Și oricând trecând pe aici,
Lumea îl auzea plângând
Și mereu strigând asa
Mac! Mac! Mac! Mac!

Asta nuuuu e viață,
Singur tot mereu,
N-am și eu o rață
Să-mi fie soață,
Șot să-i fiu eu.

Balta toată-l cunoștea
Și cu el compătimea
Însă fără de folos
Mac! Mac! Mac! Mac!

Peștii se sacrificau
Și cu pește îl hrăneau
Ca să fie sănătos
Mac! Mac! Mac! Mac!

Iar eretele hai hui,
A zburat de mila lui
Într-un codru îndepărtat
Mac! Mac! Mac! Mac!

Doar rățoiul cel posac
Singur a rămas pe lac
Și plângea neîncetat
Mac! Mac! Mac! Mac!

Asta nuuuu e viață,
Singur tot mereu,
N-am și eu o rață
Să-mi fie soața,
Soț sa-i fiu eu.

Însă într-o bună zi
Chiar pe lac în zbor venii
O rățușcă dintr-un stol
Mac! Mac! Mac! Mac!

Iar pe lac i-a plăcut nespus
Chiar dacă privind de sus
Îi păruse o clipa gol
Mac! Mac! Mac! Mac!

Iar o clipă mai apoi
Apăru clar un rățoi
Care în urmă măcănea
Mac! Mac! Mac! Mac!

Și în drumul lui spre ea
Mândru apa bălăcea
Și venea cântând așa
Mac! Mac! Mac! Mac!

2x
Asta da e viață,
Vesel sunt mereu,
Mi-am găsit o rață
Să-mi fie soața,
Soț sa-i fiu eu.

Lasă un răspuns 0

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *