Tu ești stăpâna lumii – Vasile Romanciuc
Nu porţi coroană-mpărătească,
Nici sceptru greu de aur – nu,
Iubire, dar şi fără ele,
Tu eşti stăpâna lumii, tu…
Nu ai în limba ta cuvinte,
Care-ar putea striga porunci –
În limba ta orice vocală
E dulce leagăn pentru prunci.
Doar la o şoaptă-a ta se-ntoarce
Steaua căzută – iar în cer…
Tu eşti, lui Beethoven, auzul,
Tu eşti vederea lui Homer.
Eşti cea mai paşnică putere,
Împarţi lumină la martiri
Şi aperi omenia lumii
Cu oastea ta de trandafiri.
mia placut foatre mult
foarte frumos
superb
Frumoasă poezie de dragoste. Se și cântă.
Linistitata ca o apa curgatoare la campie