Domnu’ profesor – Şt. O. Iosif

0
13

Nimic nu-nvață blestemații!
Și eu mi-am zis de-atâtea ori
Că dau la dracu meditații…
Dar vezi că cele trei surori
Îmi sunt cu mult mai dragi ca frații
Cei răi și neascultători.

Afara-i noapte, vijelie,
Și-i cald în salonașul lor…
Mă-ntâmpină cu veselie
Și toate mă salută-n cor
Și fiecare vrea să știe:
„Ce face domnu’ profesor?”

În lecții ele-și spun secrete,
Fac haz pe socoteala mea.
Își muscă buzele șirete,
Pufnesc de râs, fără să vrea…
„Tii, bată-vă norocul, fete!”
Și mama face haz și ea…

La masa – glume, gălăgie…
Și cea dintâi îmi toarnă vin,
Drăguță a doua mă îmbie,
A treia-mi dă paharul plin…
E, cine-mi poate spune mie
În sănătatea cui să-nchin?

Târziu, când plec de ies în stradă
Si-i întuneric peste tot,
Ah! unde-s ele sa mă vadă,
Orbit de viscol, cum înot
Prin valurile de zăpadă…
Și drumu-i lung și nu mai pot…
În odaia-ntunecată
E frig… Eu, zgribulit, din pat
Ascult vifornița turbată
Și-adorm cu gândul fermecat
La basmul vechi: „Au fost odată
Trei mândre fete de-mpărat…”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here