Un pisoi nevinovat – Aurora Conțescu

0
452

Dați-mi voie doar un pic,
să explică
sunt pisoiul cel mai mic
(cel cu pata pe botic)
Și de ieri de dimineață,
tot mereu,
fiecare mă înhață
Și mă da pe ușa-afara.
Ce-s eu, fiară?
Ce-s eu, leu?

Mie spuneți-mi, să știu,
ce-am greșit, ce vină port,
dac-am vrut să scot la soare,
la plimbare,
peștișorul auriu,
mai mult mort de supărare decât viu ?

Dac-am vrut s-ajut la treaba,
Și cu-o laba
să deșir și să măsor
ața de pe un mosor –
și, măcar, n-a fost puțina –
am vreo vină ?

Ads

Iar când m-am uitat prin vase,
să văd ce-i și cum miroase,
am găsit lapte în ele.
Oare astea-s fapte rele ?

Sunt uituci și sunt uituce:
lasă-afarã cozonacul
și-ar putea să se usuce –
nu-i mai bine să-l mănânci ?
Pentru asta, poc, un brânci
și m-am dus de-a berbeleacul.

Dacă toate merg așa,
am să plec în lumea mea –
mai ales că în gradină,
colo, lângă dediței,
văd o pană de găina.
Aoleu, ce-i fac eu ei !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.