O compunere despre iarnă și o întâmplare la patinoar. Textul conține și un dialog între 2 copii.
Iarna este anotimpul pe care îl iubesc cel mai mult. Este anotimpul în care poți să inventezi o mulțime de jocuri, pe care le poți juca împreună cu prietenii. Iar dacă ești singur, poți imagina o mulțime de activități să te joci fără să te plictisești.
De aceea, într-o zi de vacanță, m-am gândit că nu ar fi rău dacă mi-aș lua patinele și m-aș duce la patinoar. Zis și făcut.
Eram sigur, dar eram convins că dacă voi ajunge acolo sigur voi găsi doi, trei copii cu care să mă împrietenesc și să petrec câteva ore într-un mod plăcut și sănătos, în aer liber.
Mi-am pus patinele în picioare și am intrat pe gheață. De cum am pus piciorul pe gheața curățată perfect, am căzut, chiar în fața unui băiat de vreo 9-10 ani.
— Cum s-a întâmplat așa de repede, mă întreabă el, oprindu-se în dreptul meu?
— Aaa … păi nu am mai patinat de anul trecut. În plus, nici nu am fost prea atent.
— Ai nevoie de ajutor? Mă întreabă el.
— Hmm, nu cred, dar îți mulțumesc.
— Vrei să patinăm împreună?
— Desigur.
Pe băiat îl cheamă Andrei și am aflat că, surpriză, învață la aceeași școală cu mine, dar într-a IV-a B și locuiește în blocul de vis-a-vis, unde locuiesc și eu.
Am petrecut împreună cu el două ore în care m-am distrat teribil. Ne-am întrecut unul pe celălalt, am format un trenuleț împreună cu alți copii, am făcut piruete și m-a învățat să pun frână, fără să mă mai opresc și să mă lovesc de mantinelă.
Am ajuns acasă după-amiază, roșu în obraji din cauza frigului și flămând, dar bucuros că n-am rămas acasă în fața tabletei, plictisindu-mă de unul singur. Pe deasupra mi-am făcut și un nou prieten, cu care mi-am promis că o să mai ies la joacă.
Mama s-a bucurat că mi-am petrecut ziua într-un mod activ și sănătos. Iar până pe seară am reușit să mai fac și ceva din temele pe vacanță.
Așa am reușit să mă mulțumesc și pe mine, și pe mama și pe noul meu prieten.
