Toamna – Nedelea Bârlad
Cade frunza de salcâm,
Îmbrăcând cărarea,
Berzele s-au dus de-acum,
Cenuşie-i zarea!
În crâng fluturi nu mai sunt!
Păsări nu mai cântă,
Plutesc neguri pe pământ,
Vântul le frământă.
Pic cu pic, pe geamuri lin,
Ploaia se prelinge,
Nu e soare, nici senin,
Cerul parcă plânge.