Compunere cu titlul – Oaspeții primăverii
O compunere despre oaspeții primăverii, care se întorc din țările calde la locurile de baștină, pentru a cuibări și a face pui.
Primăvara și-a arătat...
Compunere cu titlul Umbra cuvintelor
O compunere care răspunde unui titlu de genul "Umbra cuvintelor" sau "De ce avem nevoie de umbra cuvintelor".
O zi de rătăcire în deșert, sub...
Compunere – O zi însorită de primăvară
O compunere despre un început însorit de primăvară, în care este descrisă o zi însorită de primăvară.
Soarele blând de primăvară cuprinde natura adormită cu...
Compunere cu pronume – La bibliotecă
O compunere cu pronume personal, pronume de politețe, pronume demonstrativ, pronume posesiv. Textul este un dialog și se desfășoară la biblioteca unei școli, între...
Compunere descriptivă despre un râu de munte
O compunere descriptivă despre un râu de munte. Textul prezintă râul de la izvor până la munte și obstacolele pe care le întâlnește în...
Descrierea casei bunicilor mei, o casă de la țară
Casa bunicilor se află la o margine de sat la o răspântie de drumuri nu prea umblate. În colțul uliței cu case tupilate acoperite cu olane, o casa bătrânească, atât de dragă mie, cu obloane de scândură la cele două ferestre, răsare de după un nuc masiv. De cum se înserează, becul spânzurat de tavanul afumat prinde a pâlpâi sub abajurul îngălbenit de vreme, împrăștiind sclipiri de rubin.
Compunere despre o întâmplare – O clipă de neatenție
Anul trecut am fost plecată cu părinții în vacanță în străinătate. A fost cea mai interesantă vacanță a mea, pentru că a fost pentru prima data când am pășit pe pământul altei țări.
Compunere despre o vizită La Mărțișor, un altfel de mărțișor
E o zi minunată de început de primăvară, plină de lumină și căldura, de voie bună și veselie. Urmează să vizităm, împreună cu învățătoarea noastră, Mărțișorul. Atât ne-a spus doamna, despre această vizită surpriză.
Legenda ghiocelului – o variantă scurtă
Nu știm dacă legenda asta e adevărată sau nu, dar așa a ajuns la urechile noastre, așa o dăm mai departe. Undeva departe în timp, când florile stăpâneau pământul, iar oamenii nici măcar nu erau gândiți, darămite făcuți, o floare mare și albă trebuia să anunțe venirea primăverii.
Primele semne de primăvară – compunere
La jumătatea lui Făurar, zăpezile au început să se retragă. Primăvara își anunța venirea mai devreme decât de obicei. Puțin câte puțin, albul a fost înlocuit cu mici insule negre, prin care pământul era vizibil. Spre sfârșitul lui februarie, zăpada era o amintire. Doar în locurile mai umbroase, mai existau mici pete albe de zăpadă.